De fiecare rid al meu
E ataşat un moment al vieţii
O bucurie, o supărare,
Un anotimp depresiv,
Un sentiment abuziv.
De fiecare rid atârnă
Clipe de extaz,
Sau stau spânzuraţi anii grei de necaz.
La ce ar fi bun un bisturiu
Care să şteargă de pe chipul meu ridurile?
știu că până şi sufletul meu ar rămâne ridat ca un câine
shar pei
ce mai are puțin și-și dă suflarea ...
dar înainte să plece nu mai vrea să fie el, vrea să fie
altcineva, altfel.
Pe unde va ajunge spiritul meu
Dacă nimeni nu va recunoaște chipul cosmetizat?
Poate ridurile ca și scoarța copacilor vor spune povestea
celei care am fost odată...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu