11 noiembrie 2013

Bel Ami




Cartea lui Guy de Maupassant, Bel Ami  îl are în centru pe George Duroy un tânăr care fusese soldat și care nu se simte împlinit făcând neânsemnata meserie de funcționar. 
Funcționarul mărunt simte că poate face mai mult în această viață. Poate avea mai mult.
Şi George poate să facă mai mult, să devină remarcabil, să lase ceva în urma lui, dar se folosește de arsenalul de arme necesare pentru a parveni – ambiția, oportunismul, o forță imensă de seducție. Știe ce trebuie să zică, și mai ales cui trebuie să-i zică pentru a urca cât mai sus pe treptele sociale. Bineînțeles că amantele sale sunt cele care îi deschid porțile către scena puterii.
         Personajul nu are scrupule, sentimente, valori, ci doar un scop – să devină un jucător important pe scena politică a Franței. Și cum scopul scuză mijloacele, se poate înțelege de ce Duroy are nevoie de uneltele sale(femeile) pentru a parveni într-o societate în care fiecare se folosește de jocuri de culise, mașinațiuni și orice alte oportunități (șantaje, minciuni) pentru a se cocoța pe o poziție cât mai înaltă care să-i asigure respect și putere.
         O carte mereu actuală, despre lupta pentru putere, despre arivismul care s-a născut odată cu apariția treptelor sociale și a organizărilor politice. Un roman care trasează lucid realitatea vieții sociale și politice care este specifică tuturor societăților nu doar a celei franceze din secolul XIX.
 

Niciun comentariu: