Still Alice

            Apropierea de vârsta senectuţii poate fi o mare provocare. În momentul în care te priveşti în oglindă observi că te fixează de acolo o persoană pe care nu o recunoşti. O persoană ce are riduri, cearcăne, pielea lăsată, pete. O persoană care ştie că se îndreaptă spre moarte. Ştie că începe să se dezintegreze şi începe să aibă culoarea pământului care-i va fi în viitorul apropiat casă.
Bătrânul ce se priveşte înmărmurit în oglindă are însă lucruri de preţ pe care le poartă în minte - amintirile, clipele fericite şi nefericite pe care l-a trăit, succesele, eşecurile, luptele duse de-a lungul timpului, identitatea. Ce se întâmplă cu un om căruia îi sunt luate toate amintirile, i se şterg din minte toate episoadele care l-au adus în acest punct. Se uită în oglindă şi nu vede nimic. Nu îşi înţelege trecutul, nu ştie cine e. Se simte pierdut, neânţeles. Ba chiar mai mult nu ştie cum se numeşte. Nu mai recunoaşte nimic, pe nimeni.

            Alice, o lingvistă se confruntă mult prea devreme cu o maladie cruntă. E diagnosticată cu alzheimer. Cuvintele care erau până mai ieri teritoriul ei devin nişte necunoscute pentru geniala profesoară. Totul se transformă într-o mare provocare. Trebuie să reţină orele la care are stabilite întâlniri, trebuie să nu uite să-şi ia medicamentele, trebuie să îşi amintească dacă a mâncat. Dar pe măsură ce boala progresează Alice uită unde este, unde sunt camerele, baia, uită ce a citit, nu-şi mai recunoaşte membrii familiei. Alice este captivă într-o lume de coşmar, într-o lume necunoscută plină de capcane.
           Alice îşi făcuse un plan pentru a evada din această lume goală şi fără sens. Ieşirea din lumea aceasta este pentru ea sinuciderea. Dar planul pus la punct atât de detaliat se năruie în momentul în care ceva nou îi întrerupe şirul paşilor pe care îi face pentru a-şi curma existenţa şi uită ce urma să facă.
Filmul este dramatic, bătrâneţea este greu de purtat, greu de acceptat, cu atât mai mult să îţi fie luate pe lângă demnitate, putere, tinereţe şi amintirile, iar peste viaţa ta trecută şi prezentă să se aşterne o nebuloasă.