3 iulie 2015

QED (Quod Erat Demonstrandum) - 2014

     
       Anul 1984. România. Un matematician remarcabil doreşte să publice o lucrare în America. În ţară nu este apreciat la adevărata lui valoare, căci munca lui de o importanţă imensă este neglijată de către statul român care nu-şi dă seama de faptul că teoriile expuse de către matematicianul Sorin Pârvu au aplicaţii în multe domenii şi pot fi o adevărată mină de aur.
 
       Securitatea află de planul lui Pârvu de a trimite manuscrisul lui peste hotare şi îl filează.
Alecu Voican este ofiţerul de securitate desemnat să se ocupe de caz. El lucrează altfel, aproape ca un agent FBI, operează meticulos, cu graţie, observându-l pe matematician şi oamenii cu care intră în contact. Cum îşi doreşte să avanseze, trebuie să opereze fin ca un chirurg, să nu dea greş căci şeful lui îi pune piedici.
Când securistul află faptul că Elena Buciuman doreşte să-şi reântregească familia, căci soţul rămăsese în Franţa după o călătorie, acesta exploatează la maxim vulnerabilitatea femeii, care este prietena cea mai bună a lui Pârvu.
   
       Alecu Voican îi promite doamnei un paşaport, dar îi spune voalat că trebuie să-i arate bună credinţă şi să-i dea o informaţie la schimb. Atunci femeia se vede pusă în situaţia de a alege între familie, iubire şi prietenie, loialitate. Îl vinde pe matematician, spunându-i securistului că a fost rugată de către acesta să-i treacă peste graniţă un manuscris.
      Un film românesc excepţional în regia lui Andrei Gruzsniczki care a reuşit să mă pună pe gânduri. Oare ce preţ are prietenia? Cât de mult cântăreşte ea când este pusă în balanţă nevoia de a reânoda legătura cu jumătatea ta, nevoia de a  evada dintr-un regim totalitar, opresiv?
       O poveste despre adevărul dureros din vremurile comuniste, despre trădare - cât de uşor poţi să te speli pe mâini de cel pe care până mai câteva secunde îl numeai prieten cu o simplă notă informativă care putea să-i distrugă cariera, viaţa.

Regia : Andrei Gruzsniczki  
Distribuţia : Ofelia Popii, Florin Piersic jr.,  Sorin Leoveanu, Medeea Marinescu, Tora Vasilescu.

Un comentariu:

Unknown spunea...

Cred ca mai ales pe vremea "raposatului" tradarile erau un mod de viata; pana la urma,securitatea asta ajunsese sa faca din oameni. Asta nu inseamna ca acum nu se mai intampla asa ceva... de multe ori te gandesti ca e in firea omului sa aleaga o viata mai buna, chiar daca o obtine in urma tradarii prietenilor, colegilor, rudelor etc. Si un film romanesc nu ma mir ca scoate in evidenta aceste aspecte ale firii umane, din pacate...