În spatele unui zâmbet

Un zâmbet larg, frumos ce mai lasă la iveală şi un şirag de perle strălucitoare poate fi începutul unei poveşti minunate, poate fi purtat de persoana care are o viaţă de invidiat. De multe ori însă un zâmbet poate fi un act atât de teatral, semnul voalat că cineva este în agonie şi nu în extaz aşa cum ne lasă să înţelegem.

Un zâmbet este de foarte multe ori un act automat, un mimetism pe care ni l-am însuşit din copilărie, un relfex condiţionat, saluţi şi zâmbeşti.

Dar trebuie să fim cu toţii conştienţi de faptul că o persoană care afişază mereu o mină fericită, surâzătoare nu are automat o viaţă extraordinar de frumoasă, ba dimpotrivă.

În spatele unui zâmbet se pot ascunde multe suferinţe, multe pierderi, multe eşecuri. Se poate cuibări o depresie cruntă, o singurătate agasantă, o nevoie de companie, compasiune, o căutare disperată a cuiva, a ceva care să constituie un motiv pentru a merge mai departe.

Un zâmbet forţat poate fi un semn că lucrurile merg prost, poate fi un strigăt de ajutor, poate însemna lipsa puterii de a luptă. Şi odată ce vedem mâna întinsă nu putem lăsa ca zâmbetul să ne oprească să oferim ajutor celui care are nevoie atât de disperată să fie salvat de viaţa lui, poate chiar de el însuşi. Nu oferiţi unui om ce zâmbeşte forţat un surâs, ci o mână de ajutor. Puteţi reda unei inimi bucuria de a trăi, puteţi oferi o eliberare, în definitiv puteţi resuscita un om, îl puteţi readuce la viaţa.