Tărâmuri de basm: Dubrovnik

     

       Dubrovnikul este un oraş din Croaţia, scăldat de Marea Adriatică şi bronzat atât de perfect, astfel că oraşul este mereu dichisit şi este o gazdă de 5 stele obişnuită să primească valurile de turişti ce nu se opresc sa curgă pe străzile largi sau strâmte, prin bisericile vechi, prin fiecare colţişor sau cotlon ascuns. Nu e nevoie să baţi la uşa lui, căci este mereu deschisă. Întâmpină cu zâmbetul pe buze orice persoană indiferent de rasă, sex, naţionalitate, religie.

   
      Canicula nu i-a oprit pe turiştii curioşi să se bucure de frumuseţea unui oraş vechi de mii de ani. Un oraş pe străzile căruia s-au plimbat milioane de oameni ce cu siguranţă că l-au privit înmărmuriţi exact ca mine, căci ce poţi spune despre Dubrovnik, fără îndoială este un oraş cu un şarm aparte şi degajă o magie care pătrunde în sufletul oricărui turist ce păşeşte pe strazile cu marmură strălucitoare cu sufletul deschis.
     
        Ce trebuie să vezi dacă ajungi acolo - tot aş putea să spun, dar dacă timpul nu-ţi permite să zăboveşti prea mult în oraş atunci lasă-te purtat de valul de turişti, lasă-te purtat de libertate şi păşeşte fără teamă, căci cu siguranţă paşii tăi te vor duce în faţa unui obiectiv turistic de o frumuşeţe neasemuită.


       Sigur că oraşul a fost invadat de un spirit modern şi comercial, pe fiecare stradă şi străduţă comercianţii îşi atrag veseli clienţii. O fac cu atâta măiestire că ai vrea să guşti de toate, să cumperi orice, dar avem un buget de respectat...

        Nu putem zăbovi prea mult aici deşi am vrea să mai rămânem, dar alte locuri ne chemă să ne devoaleze o parte din misterele lor.
   

       Am invidiat o pisică ce facea o baie de soare pe treptele vechi a unei case. Ce bine ar fi să facem schimb de vieţi şi să rămân în oraşul vechi să privesc cu aer de superioritate turiştii ce vor să vadă cât mai multe locuri din oraş. Felina asta le-a văzut pe toate. Poate fi un ghid de nădejde.

       Am atins porţile larg deschise imaginându-mi câte mâini le-au deschis şi ce gânduri treceau prin mintea celor care au intrat în muzeul acesta impresionat. Pentru că fără doar şi poate Dubrovnikul este un muzeu, operele lui reuşesc  să te rupă de cotidian, reuşesc să te farmece, să te seducă şi să te facă să-ţi doreşti să mai revi să rezevi minunăţiile ce îţi mângâie privirea.

        Când a sosit momentul despărţirii am inspirat adânc aerul pe care l-au respirat oameni care au trecut pe aici grăbiţi sau au zăbovit bucurându-se de ceea ce l-a oferit Dubrovnikul. Am inspirat ca să păstrez undeva în adâncul plămânilor aerul sărat ce poartă pe străzile inundate de ochi curioşi atâtea istorii ce merită povestite.

       Fie că pleci pe mare, fie că pleci pe uscat, nu mai eşti acelaşi om după ce ai vizitat acest tărâm de basm. Eşti mai bogat cu încă o poveste despre un oraş vechi ce se vrea în ton cu timpurile.