Mr. Morgan's Last Love (2013)

 

     Filmul regizat de către Sandra Nettelbeck după propria nuvelă, este o poveste fascinantă despre un fost profesor de filosofie(acum pensionar) care locuiește la Paris.
Viața lui Matthew Morgan este goală după moartea soției sale. El refuză să învețe limba franceză, să aibă activități sociale, să citească. Pendulează parcă prin viața, măsurând timpul care îl mai desparte de reântâlnirea cu soția lui, dar nu este tocmai pregătit de plecare deoarece nu rezolvă un ultim aspect din viața lui - legătura foarte deteriorată cu cei doi copii ai săi.
În viața lui domnește rutina, și deși crede că le-a înțeles pe toate, deși crede că are răspunsurile la toate întrebările, în momentul în care Pauline, o tânără profesoară de dans intră în viața lui, el nu înțelege de ce a trebuit să o întâlnească, să aibă o conexiune atât de puternică cu această tânără specială.
Pauline Laubie este o tânără drăguță, cu un suflet mare care în momentul în care intră în cameră parcă soarele luminează întreagă încăpere.  Ea reușește să îl scoată pe Matthew din viața monotonă pe care o duce, să-l facă să se întoarcă la tinerețe. Și Matthew se simte extraordinar până când ia o decizie neașteptată încercă să-și încheie socotelile cu viața. Atunci cei doi copii ai săi Karen și Miles vin din America pentru a-l convinge să se întoarcă cu ei acasă. Răni vechi se deschid între el și copii. El nefiind tocmai un tată model, păstrând un raport formal cu cei doi copii, rolul său în viața lor fiind mai degrabă cel a unui profesor foarte exigent.

Matthew refuză să se întoarcă în America, iar Miles rămâne pentru a înțelege mai bine ce fel de relație are tatăl lui cu Pauline. El o bănuiește pe Pauline că ar profita de bătrânul său tată. Însă legătura lor se rezuma la prietenie, una foarte profundă. Matthew o vede în Pauline pe soția lui. Vede același zâmbet, aceiași frumusețe, aceiași bunătate și candoare. Pauline vede în Matthew familia pe care o visase mereu, escapada ei din singurătatea nemiloasă pe care o duce.
Când Pauline și Miles se îndrăgostesc avându-l intermediar pe Cupidon în postura lui Matthew, acesta își dă seama de ce intrase Pauline în viața lui.
   Fostul profesor de filosofie moare împăcat și reușește să dezlege toate tâlcurile vieții sale înainte de a se reântâlni cu mare lui iubire.
   Un film care expune atât de delicat o poveste frumoasă de dragoste. Merită vizionat!

Prima ninsoare

  

A început să ningă. Câte un fulg mic, apoi au început să danseze în aer mii de fulgi.

Am rămas prinsă ca într-o mreajă de dansul lor. Părea când un dans sălbatic, tribal, când un dans rafinat, un vals perfect dintr- un salon cochet vienez.

Mi se părea că aud pe fundal muzică clasică și o întreagă orchestră executa uverturi, dar trăgeau cu ochiul la dansul fascinant al fulgilor.

Tot mai mult perechi li s-au alăturat. Am început să-i aplaud furtunos.

Dorința ce mă invadează acum este să am parte de o doza de libertate ca cea a fulgilor, să plutesc, să dansez, să fiu liberă. Să trasez pe cer un dans cu ritm nebun, apoi unul liniștitor, să fiu o artistă desăvârșită.

Unele perechi au ieșit din scenă să facă loc altora. S-au așezat pe pământ de unde priveau cu admirație spectacolul.

Puritate, frumusețe, inocența, eleganța spectacolului m-a dus cu gândul la un spectacol de balet al Teatrului Balșoi.

Temple Grandin (2010)

Fiecare părinte are anumite vise și așteptări pentru copilul său. Ce se întâmplă în cazul în care copilul pentru care își imaginau o anumită viață, îl vedeau devenind doctor, avocat, arhitect, se dovedește a fi un copil care funcționează cu totul diferit și înțelege lumea altfel?

         Temple Grandin este diagnosticată la 4 ani cu autism. La 4 ani începe să vorbească. Până atunci nu este capabilă să comunice, să-și exprime sentimentele, să socializeze.

Un copil diferit, dar nu mai prejos decât ceilalți. În modul acesta o educă mama ei. O educă să creadă că chiar dacă este altfel decât cei din jurul ei, asta nu înseamnă că este mai puțin inteligentă .

         Temple vede lucrurile dintr-o altă perspectivă. Autismul nu o împiedică să devină o cercetătoare genială ci din contră o ajută.

La început este neânțeleasă de oamenii din jurul ei, unii o iau în râs, dar indiferent de crizele și episoadele de panică prin care trece, Temple ajunge să se ridice cu mult deasupra celorlalți.

         Autismul nu este un stigmat. Încă o persoană a reușit să demonstreze lumii că singurul lucru care te poate împiedica să-ți îndeplinești visele este faptul că nu crezi suficient de mult în tine și nu depui un efort suficient de mare ca visele tale să se materializeze.

         Dacă o persoană care are autism poate reuși să termine o facultate, să facă un masterat, să proiecteze un sistem ingenios în abatoarele pentru vite, dacă poate să predea la o universitate cred că toți putem face mai mult.

         Filmul este de nota zece! Claire Danes performează excepțional. Merită vizionat acest film biografic care are un mesaj foarte clar - că a fi diferit nu este un handicap. Cei care suferă de un handicap intelectual sunt acei oameni care nu pot să depășească anumite bariere și să vadă că este posibil ca lumea să funcționeze în alt mod.

Lume agresivă

Că trăim într-o lume agresivă asta cu toții o știm deja. Dar mă întreb cu durere în suflet cum poți să-ți pregătești copilul să trăiască într-o lume pur incisivă. O lume în care nu mai există de mult reguli, bun simț, cuviință. Ce i se va întâmpla copilul tău pe care l-ai protejat, l-ai educat să trăiască într-un anumit fel, să răspundă într-un anumit mod provocărilor, atunci când îl arunci chiar în mijlocul arenei unde luptă leii?

Cum poți să-i spui copilului că trebuie să lupte în continuare cinstit, să-și construiască și de acum înainte viața pe aceiași filosofie –  să-și păstreze onoarea, respectul, valorile, credința, când nimeni nu face nimic ca la carte, când nimeni nu mai are Dumnezeu, lege, morală, valori. Când totul s-a răsturant și poți să vezi cum fiecare își afișează desuurile fără rușine. 

Totul e expus și chiar dacă e scandalos nu mai șochează, ba din contră atrage, instigă, este disecat, aplaudat.

Bravooo! Dacă ai reușit să devi cineva fără să ai școală, valoare, substanță. Important este că ai culoare, că te distingi printre cei care joacă curat și au cei șapte ani de acasă. Asta nu mai contează acum - educația, tot ce contează este să parvi, și nu contează prin ce mijloace.

 Lupta pentru a deveni cineva, sau a face ceva este necinstită, machiavelică și nu toți o pot purta dacă au un element de care nu se pot descotorosi - conștiința.

Dacă te lipsești de aceste repere care ți-au fost insuflate de educatori, cu siguranță că viața ta va da roade, te vei face remarcat printre cei care sunt plini de bani, succes, notorietate.

Dacă nu te lipsești este mai bine să te tragi deoparte din calea celor care sunt dispuși să calce peste regulile idioate, peste cadavre chiar, și să te postezi undeva în umbră unde să îți lingi rănile.

Ljubav i drugi zlocini (2008)

Încă o poveste de dragoste foarte reușită care te ține în suspans.

Locul de desfășurare a acțiunii este Serbia, mai exact Beograd, după căderea regimului comunist.

Ce leagă scenele din acest film este melodia care apare în mod obsesiv ca un laitmotiv - Besame mucho, interpretată de Cesaria Evora și are rolul de a transporta personajele în trecut și apoi în prezent.

Într-o periferie a Beogradului un gangster(Milutin) locuieşte alături de nevasta(Anica) și fiica lui(Ivana). Viaţa lui suferă o foarte mare transformare. Milutin( Feja Stojanovic) trăiește timpuri tulburi după ce viața de familie este tot mai instabilă, nevasta se distanţează de el, fiica are probleme psihologice și încearcă să se sinucidă, femeia pe care o iubește cu adevărat nu vrea să aibă nici o legătură cu el, iar afacerile ilegale pe care le patronează încep să scârțâie. Toți acești factori îl fac pe gangsterul neânfricat Milutin să se îmbolnăvească.

Neputincios și mai puțin vigilent ca în tinerețe, el nu observă faptul că soția lui Anica(Anica Dobra) începe să aibă o poveste de dragoste cu mâna lui dreaptă, mult mai tânărul Stanislav(Vuk Kostic). Acesta o venerează pe Anica și îi mărturisește că o iubește chiar de când era doar un copil, îi spune că vrea să-i fie alături mereu indiferent de conturile care trebuie să le plătească.

 Anica se pregătește să fugă, să-și schimbe viața, iar Stanislav vrea să o însoțească, dar nu totul decurge conform planurilor. Anica îi interzice mult prea tânărului iubit să vină cu ea.

Cum poate să se sfârșească o poveste ce se desfășoară în lumea interlopă? Oare oamenii ce cară atâtea păcate au dreptul la iubire, au dreptul să o ia de la început?

O poveste interesantă despre iubire, schimbare. Despre sfârșit și un nou început.

Filmul în regia lui Stefan Arsenijevci te ține cu sufletul la gură în așteptarea deznodământului, care trebuie să menționez că nu este cel tipic filmelor americane.

Invitație la circ

      Trebuie să specific de la început faptul că intrarea este gratuită.

Pentru a pătrunde în arena circului este suficient să vă așezați comod pe canapele sau fotoliile din sufrageria dumneavoastră, să luați telecomanda și să aprindeți televizorul.

Atunci circul o să înceapă. Nu are un program fix de desfășurare. La orice oră din zi și din noapte circul este în mijlocul românilor.

      În arena politică se trântesc mereu alţi şi parcă aceiaşi politiceni, ce reprezintă prototipul golanaşului, sau poate a intelectualului avid după putere, recunoaştere, glorie. Mereu aceiaşi diverionişti, aruncători de grenade demagogice, mereu aceiaşi fomişti , căci omenii aceştia nu pot fi săturaţi, parcă ar avea zece pântece. 
      Pe scena divertismentului se iau la harță piţipoance, manelişti, şi nişte personaje venite parcă dintr-o altă lume, pe mine mă depăşeşte acest show business, este domeniul ridicolului și a vulgarității ieșite din comun. 
      Scena pe care se desfășoară activitățile sociale și politice ale României este de domeniul ridicolului, grobianismului. Parcă spectatorii pentru care aceste scenete patetice au fost regizate sunt nişte oameni ai cavernelor.  Nu ști dacă e cazul să râzi în hohote nervoase sau să plângi.

      Un circ grotesc pentru adulți, unul înfricoșător pentru copii, care cu greu vor reuși să se dezvolte normal într-o lume cu totul anormală.

       De aceea eu am ales de mult timp să nu mai aprind televizorul, să nu mai citesc unele ziare, să nu mai arunc un ochi în ograda politicii românești pentru că știu că acest circ este gratuit, dar pe termen lung costă mai mult decât ne putem imagina.

       Mințile ne vor fi contorsionate, incapabile să mai reacționeze, să mai judece după manipulările, jocurile mârșave la care au asistat pe o perioadă atât de lungă de timp.

      Dacă mai vreți din lipsă de alte preocupări să asistați la circ, nu ezitați să porniți televizoarele, circul este gratis, bine ticluit, cu subiecte senzaționale ce vă vor ține garantat hipnotizați în fața ecranelor însă nu uitați că efectele secundare, care vor apărea în timp, vor dovedi încă odată că tot ce e ieftin te costă mai mult decât ceva care este scump.

Bel Ami

Cartea lui Guy de Maupassant, Bel Ami  îl are în centru pe George Duroy un tânăr care fusese soldat și care nu se simte împlinit făcând neânsemnata meserie de funcționar. 

Funcționarul mărunt simte că poate face mai mult în această viață. Poate avea mai mult.

Şi George poate să facă mai mult, să devină remarcabil, să lase ceva în urma lui, dar se folosește de arsenalul de arme necesare pentru a parveni – ambiția, oportunismul, o forță imensă de seducție. Știe ce trebuie să zică, și mai ales cui trebuie să-i zică pentru a urca cât mai sus pe treptele sociale. Bineînțeles că amantele sale sunt cele care îi deschid porțile către scena puterii.

         Personajul nu are scrupule, sentimente, valori, ci doar un scop – să devină un jucător important pe scena politică a Franței. Și cum scopul scuză mijloacele, se poate înțelege de ce Duroy are nevoie de uneltele sale(femeile) pentru a parveni într-o societate în care fiecare se folosește de jocuri de culise, mașinațiuni și orice alte oportunități (șantaje, minciuni) pentru a se cocoța pe o poziție cât mai înaltă care să-i asigure respect și putere.

         O carte mereu actuală, despre lupta pentru putere, despre arivismul care s-a născut odată cu apariția treptelor sociale și a organizărilor politice. Un roman care trasează lucid realitatea vieții sociale și politice care este specifică tuturor societăților nu doar a celei franceze din secolul XIX.